ADUNAREA GENERALA DIN 6 FEBRUARIE 2011

Dupa minunata zi petrecuta cu  Prea Sfintitul Irineu la biserica noastra , bucurandu-ne de binecuvantarile Arhieresti  si  minunatele cuvinte de invatatura pe care ni le-a impartasit  Prea Sfintia Sa , avand prin stradania credinciosilor prezenti, deosebite bucate alese romanesti din care ne-am imfruptat fiecare “ca la mama acasa”, dupa savarsirea Sfintei Liturghi , a urmant o noua zi de bucurie si anume, ziua in care am tinut  Adunarea Generala Parohiala. Aici, in aceasta  zi de o mare bucurie, au venit credinciosii care cu adevarat iubesc biserica si care au dorit sa o sustina in continuare ,punandu-si sufletul si daruirea personala pentru inflorirea ei. Toate discutiile si propunerile au fost sustinute in unanimitate de catre cei prezenti si toti si-au aratat bucuria de a da o noua viata si un nou sens bisericii, sustinand prin dorinta de a deveni noii membri ai bisericii noastre . Parintele  paroh Florin Mihalache , a tinut un cuvant de invatatura si de intarire  despre credinta neamului nostru stramosesc si despre obligatia  fiecarui crestin fata de biserica unde traieste:

CUVANTUL PREOTULUI LA ADUNAREA GENERALA DIN 6 FEBRUARIE 2011.

LACASUL BISERICESC- CERUL PE PAMANT

O sarbatoare in biserica noastra inseamna inainte de toate intalnirea noastra cu Dumnezeu si cu Sfintii Lui. Aceasta intalnire cu Dumnezeu este totdeauna si o traire a invataturii lui Dumnezeu si a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, reprezinta realizarea unitatii noastre sufletesti , a unitatii de credinta cu Biserica noastra , cu Creatorul ei , Domnul nostru Iisus Hristos , care prin Duhul Sfant , la Cincizecime, a intemeiat pe pamant Biserica lui Hristos.

Totdeauna in cuvintele Sale domnul Iisus Hristos  repeta cu foarte multa dragoste si caldura, spunand: ” Biserica mea pe care nici fortele iadului nu o vor darama “, asa incat , atunci cand ne aflam in ea mai ales , dar si-atunci cand purtam in gandul si sufletul nostru , atat  Biserica , cat si invatatura ei , frumusetile ei,  atunci traim nespus de frumos toata atmosfera sufleteasca pe care o creaza si o sarbatoare ca aceasta , o sarbatoare bisericeasca a fiecarui an in care ne intalnim toti romanii crestini in biserica noastra , biserica a neamului nostru , care este legata de istorie prin Sfintii Parinti, care cu viata lor , cu dragostea lor au continuat si au zidit Biserica pe Pamant.

Nu numai Biserica cea vazuta, care este plina de har si de adevar prin tot ceea ce vedem noi in Biserica si prin tot ceea ce auzim , dar si purtand grija Bisericii celei dinlauntru nostru , fiecare fiind chip purtator al chipului lui Dumnezeu ; chiar daca nu suntem preoti sau arhierei , purtam in sufletul nostru chipul si stralucirea Prea Sfintei Treimi , a Bisericii celei din Ceruri pe care ne straduim ca s-o aducem pe Pamant , s-o aducem in familia noastra , in viata noastra pentru a ne fi calauza si adapost in toate vremurile vietii noastre. Asa au procedat Sfintii Parinti in vremuri mai grele decat noi , in conditiile vitrege pe care le strabateau si ei in viata lor , ei nerenuntand nici o clipa la a sluji Biserica si a biruii pe cel rau , pe cel viclean , prin iubire , prin iertare, prin rabdare si prin nadejdea Invierii celei de apoi.

De aceea , o sarbatore ca aceasta de a fi cu toti aici , cei iubitori de Biserica lui Hristos, aduce in sufletele acestea nespusa bucurie de cununi si frumuseti ale Bisericii Ortodoxe, pentru ca suntem ortodocsi din mosi stramosi.  Sa nu uitam ca in timpul acela , stramosii nostri , zideau biserici , puneau temelii la biserici, se botezau , se cununau in aceasta Sfanta si Dreptmaritoare Biserica , unde numele lui Hristos se slavea , se traia ,si existau credinciosi care iubeau din inima lucrarea bisericeasca.

In poporul roman si tara noastra Romania , credinta ortodoxa a fost aceea din care au izvorat valorile ortodoxiei si stiinta teologiei, pentru ca teologia este stiinta traita in Dumnezeu si exprimata in Dumnezeu , cum invata Sfintii Parinti , si in rugaciune. A te ruga, spun ei, Sfintii Parinti, inseamna a sta de vorba cu Dumnezeu.

Si acum cand am plecat de acasa si ne aflam aici , suntem prin identitatea noastra , prin demnitatea noastra , prin cultura noastra , prin cinstea noastra, prin deschiderea noastra tot romani – si nu cred ca exista roman care nu doreste sa stea de vorba cu Dumnezeu prin rugaciune in Biserica Lui, fara gandirea vesniciei la Dumnezeu , la credinta . Lucrul acesta il marturisesc fratii nostri care sunt raspanditi de la un capat la altul al lumii si care nu s-au multumit numai sa fie credinciosi cu numele, ci cu adevarat marturisitori ai credintei , dorind din suflet sa -si ridice propriul lor lacas de cult , sa aiba  preoti , sa aiba de asemenea Arhiepiscopie si Ierarhi. Ei marturisesc ,cu cata dragoste , jertfa si bunavointa, cu cat greu au deschis drumul nostru , ca si aici in Orlando, aratandu-le celor dragi de acasa ca nu si-au pierdut credinta.

Aici si acum, trebuie sa prindem curaj sa aratam lumii valoarea credintei noastre Ortodoxe , ca sufletul nostru s-a apropiat de Dumnezeu si ca omul este inzestrat de Dumnezeu cu valori de la nasterea sa. Iata , ca Biserica noastra inca nu este terminata , nu este pictata, este mult prea mica si sufletele noastre nu sunt asa. Spunea un Sfant Parinte : ” Asa cum va este Biserica , asa va este si sufletul , pentru ca toate din suflet pleaca.” Dar noi avem un suflet mare si trebuie sa-l expunem aici , trebuie sa-l punem in lucrarea lui Dumnezeu , facand impreuna un lacas minunat de rugaciune ,atat pentru noi cat si pentru copiii nostri .

Spuneam de pictura . Da , pentru ca icoana face parte din identitatea noastra si este un semn religios care nu exclude pe altele, pentru ca ortodoxia nu a fost exclusivista in toata istoria de peste doua mii de ani, ci dimpotriva. Si de aceea, icoana reprezinta fiinta noastra , noi insine suntem icoanele. Noi suntem ziditi , creati de Dumnezeu si tot omul creat de Dumnezeu este dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, are icoana in sufletul sau si este el insusi icoana , precum Domnul Hristos a spus :” Cine M-a vazut pe mine , a vazut pe Tatal Meu”. Asa incat , este o mare invatatura pe care , iata , o gasim expusa , marturisita si slavita intr-o zi ca aceasta.

Datoria noastra de slujitori ai Bisericii si de credinciosi , este aceea ca noi sa nu tradam invatatura noastra si sa nu ne fie rusine sa ne adresam unii altora , avand bucuria de a ne invata. Noi suntem adevaratii robi ai lui Dumnezeu si folosim cuvantul acesta atat la botez cat  si la cununie(se boteaza robul lui Dumnezeu; se cununa robul lui Dumnezeu).

Cand esti stapanit de gandul  ca te jertfesti pentru Biserica lui Hristos , reusesti sa faci ceea ce se cuvine sa faci pe caile cele mai frumoase si pilduitoare pentru viata si credinta noastra.

Sfantul Ioan Gura de Aur pentru nespusa lui iscusinta oratorica a ramas cunoscut in istorie cu prenumele ” GURA DE AUR” , este cel mai minunat chip bisericesc din intreaga lume de dupa perioada post-apostolica si pana astazi.

Scrierile Sf. Ioan Gura de Aur sunt dintre cele mai bogate si alese ale literaturii mondiale si s-au pastrat aproape in totalitate . Cele mai stralucitoare creatii spirituale ale Sfantului sunt desigur omiliile, in care analizeaza cu limpezime si convingere problemele morale, sociale si dogmatice. Talcuieste Scripturile cu intelepciunea sa teologica , iar alteori zideste suflete cu invatatura lui insuflata de Dumnezeu.

Pentru ca doar de cateva minute am terminat impreuna de savarsit Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur, doresc ca in acest cuvant pe care vreau sa vi-l impartasesc, astazi, la aceasta adunare a sufletelor noastre , asa cum mai sus m-am ajutat de cuvintele parintilor nostrii , sa raman sub iscusinta oratorica a Sfantului Ioan Gura de Aur si sa va aduc spre lumina invatatura cea adevarata despre Sfanta Preotie , asa cum el ne-a explicat-o , aratandu-ne adevaratul sens lasat de Mantuitorul Iisus Hristos spre continuarea lucrarii apostolice la toate neamurile pamantului :

” Si fratii mei , sunt incredintat eu insumi despre voi , ca si voi sunteti plini de bunatate , plini de toata cunostinta …; Multumesc lui Dumnezeu ca sunteti buni , doritori de cuvantul lui Dumnezeu…; Insa despre mine ce sa va spun , am fost trimis la voi ca impreuna sa ascultam de cuvantul  Evangheliei , pe care mi l-a incredintat Dumnezeu sa vi-l propovaduiesc si sa-l implinim. Eu  nu am rapit aceasta cinste cu de la sine-mi putere si nici nu am alergat eu intai spre ea , ci Dumnezeu a poruncit asa si aceasta dupa har, iar nicidecum ca as fi fost randuit dupa vrednicie.  Deci nu va intaratati , caci eu nu ma rascol asupra voastra , ci Dumnezeu este de-mi porunceste asa – Caci eu slujesc Evanghelia Fiului Sau – prin harul ce mi-a fost dat de Dumnezeu ca sa fiu slujitor al lui Iisus Hristos la neamuri . Aceasta este preotia mea , aceasta este slujba mea cea Sfanta , ca eu sa propovaduiesc si sa vestesc Evanghelia lui Dumnezeu , si aceasta propovaduire eu o aduc Lui ca jertfa : – ” Doamne , Dumnezeule , Atottiitorule , Cel ce esti singur Sfant , Care primesti jertfa de lauda de la cei ce Te cheama pe Tine cu toata inima , primeste si rugaciunea noastra a pacatosilor si o du la sfantul Tau jertfelnic ; fa-ne vrednici a-Ti aduce tie daruri si jertfe duhovnicesti , pentru pacatele noastre si pentru cele din nestiinta ale poporului . Si ne invrdeniceste sa aflam har inaintea Ta, ca sa fie bineprimita jertfa noastra si sa se salasluiasca Duhul cel bun al harului Tau peste noi , peste aceste Daruri puse inainte si peste tot poporul Tau”. (  Rugaciune din Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur)

Nimeni nu ar putea sa invinovateasca pe preotul  care lucreaza sa-i aduca lui Dumnezeu jertfa fara de prihana . Caci arma mea este Evanghelia , este cuvnatul propovaduirii. Si cauza nu este ca eu sa ma slavesc , ca eu sa ma arat stralucit , ci …” ca sa fie jertfa neamurilor bineprimita , sfintita intru Duhul Sfant”, adica spre a primi sufletele celor invatati , propovaduirea Evangheliei. Nu doar pentru ca Dumnezeu m-a cinstit pe mine incredintadu-mi aceasta slujba , ci pentru ca S-a ingrijit de voi :  ” Adu-Ti aminte, Doamne, de orasul acesta , de sfant lacasul acest , in care vietuim si de toate orasele si satele si de cei ce cu credinta vietuiesc intr-insele. Adu-Ti aminte, Doamne , de cei ce calatoresc pe ape , pe uscat si prin aer , de cei bolnavi , de cei ce patimesc, de cei robiti si de mantuire lor. Adu-Ti aminte , Doamne , de cei ce aduc daruri si fac bine in sfintele Tale biserici, si isi aduc aminte de cei saraci ; si trimite peste noi toti milele Tale”. ( Rugaciune din Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur)

Prin mine, Preotul, va arata invatatura despre imparatia cerurilor, despre faptele credintei , despre mortii cei inviati,  despre demonii cei alungati , despre orbii cei vindecati , despre schiopii cei indreptati si toate celelalte minuni pe care le-a lucrat Duhul Sfant , pentru noi , spre luminarea sufetului vostru , pentru ca sa am roada intru voi precum si ceilalti apostoli si preoti au avut intru celelalte neamuri. “Ajutati-ma sa va pot ajuta!”

Acestea sa le auda nu numai pastorii, ci si oile , ca sa inteleaga cu iubire, intreaga supunere si ascultare fata de Biserica lui Hristos si de necesitatile ei.

Tot asa si Sfantul Apostol Pavel a poruncit zicand: “ Ascultati de mai marii vostri si va supuneti lor , findca ei privegheaza pentru sufletele voastre , avand sa dea de ele seama , ca sa se faca acestea cu bucurie si nu suspinand , caci aceasta nu va v-a fi de folos” ( Evrei 13,17).

De aceea si voi , cunoscand necazul si oboseala pastorului , ajutati-l cu rugaciunile voastre , cu sarguinta , cu bunavointa, cu dragostea , ca astfel si el sa fie lauda voastra, iar in acelasi timp si voi sa fiti lauda si mandria lui.

Mantuitorul Iisus Hristos a pus ca dovada a dragostei si a iubirii , ingrijirea fata de pastori si de pastoriti , caci de aceasta ingrijire are nevoie El, ca sa puna in lucrarea Sa pastori tineri si sprinteni in lupta cu cele nevazute , iar pentru cele vazute, cei pastoriti, sa se ingrijeasca de pastor, caci daca si pastorul se va ingriji de ele , atunci cele ceresti si sfinte se vor pierde si odata cu ele si sufletele noastre.

Iubiti mei, din cele ce am spus pana acum cred ca va ramane vie misiunea pe care o avem noi toti romanii de aici ,din orasul Orlando si imprejurimile lui , punand nadejdea in Dumnezeu in aceste vremuri deloc sigure , si sa pastram in sufletul nostru una din cele mai inaltatoare rugaciuni din tmpul Sfinteii Liturghi si cu bucurie in tot ceasul sa strigam :

” CA UN PURTATOR DE VIATA SI MAI INFRUMUSETAT DECAT RAIUL CU ADEVARAT SI DECAT TOATA CAMARA IMPARATEASCA MAI LUMINAT S-A ARATAT, HRISTOASE, MORMANTUL TAU, IZVORUL INVIERII NOASTRE”

AMIN.

Dupa aceste cuvinte inaltatoare s-a trecut la votarea noului consiliul parohial. In unanimitate s-au votat urmatorii: Angela Ionita, Anca Codreanu, Luciana Dragan, Vasile Dunca , Vasile Safta , Cristina Elemburg , Andra Longo , Teodor Bradea, Oana Alarakhia si Gica Gradinaru.

Dupa discutiile libere care s-au expus din partea fiecarui crestin prezent la adunare despre frumosul viitor al bisericii , parintele Florin a multumit tuturor celor prezenti si a incheiat cu rugaciunea, multumind lui Dumnezeu pentru frumoasa zi binecuvantata ce s-a savarsit in Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril din Orlando -Florida.

Astazi ,13 februarie 2011, dupa savarsirea Sfintei Liturghii,  cei alesi in consiliul parohial s-au reintrunit intr-o noua sedinta, sedinta in care s-au ales functiile noului consiliu parohial, care sunt:

– Presedinte- Gradinaru Gica

– Vicepresdinte- Dunca Vasile

– Secretar – Codreanu Anca

– Casier – Dragan Luciana

– Controlor – Alarakhia Oana

– Controlor – Ellenburg Cristina

– Epitrop – Safta Vasile

– Epitrop – Bradea Teodor

Alegerea delegatilor care reprezinta parohia la Congresul Arhiepiscopiei ( ce se face la doi ani):

– Dinu Jurim

– Popescu Alexandru.

Rugam pe bunul Dumnezeu sa ne ajute sa aducem bucurie acestui  Sfant Lacas si intreaga lucrare a noastra sa fie facuta in credinta si dragostea de Dumnezeu , de Biserica si de semeni, aducand sufletelor noastre curatenie,  pace, liniste sufleteasca si darul cel mai de pret , mantuirea lui, pastrand haina alba a botezului neintinata , nepatata sau rupta din cauza necredintei si a pacatelor noastre.

” Averea pe care o cheltuim este averea sufletului nostru curat , cu toate darurile si virtutiile pe care ni le da Dumnezeu la Taina Sfantului Botez. Nerespectand legile lui Dumnezeu , ajungem sa patam aceasta haina frumoasa pana cand ramanem fara ea ”.


Preot Paroh

Florin Mihalache

 

 

-MEMBRU-BINECUVANTAREA BISERICII ASUPRA CRESTINULUI

A te declara membru al Bisericii noastre Ortodoxe, a te numi crestin ortodox  este una, a trai ca un membru , madular viu al bisericii, ca un crestin adevarat ortodox, este cu totul altceva.

Sfantul Apostol Pavel ne invata ca Biserica este Trupul lui Hristos si Hristos este corpul ei.(Efes1,25; 5-23), iar Trupul are mai multe madulare: ” Caci precum Trupul unul este si are mai multe madulare , iar toate  madularele trupului multe fiind , sunt un trup , asa si Hristos . Pentru ca intr-un Duh ne-am botezat noi toti , ca sa fim un singur trup. Caci si trupul nu este madular , ci multe madulare( 1 Cor.12; 12-14)”.

Adevarata traire de crestin este dorinta arzatoare de a iti mantui sufletul , de a ramane viu si prezent in Biserica, prin participarea necontenita la Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie , prezenta neintrerupta la scaunul spovedaniei, cuminecarea cu Sfanta Impartasanie, cel putin in cele patru mari posturi de peste an, rugaciunea temeinica nu numai in Sfanta Biserica ci si acasa in familie , iertarea , faptele bune , iubirea aproapelui…,toate acestea te ajuta sa te califici ca traitor si membru ,sau madular viu al bisericii.

Mantuirea nu se poate cumpara prin donatii sau acte de caritate si nici prin plata unei membrii. Toate acestea sunt daruri aduse de noi, ca multumire si recunostinta pentru viata care ne-a daruit-o Dumnezeu , pentru grija care ne-o poarta , pentru darurile necontenite pe care  le trimite in tot timpul vietii noastre, mai ales, darul de a avea prunci in casa noastra si pentru a fi modele de viata crestina , ingrijind de biserica lui Hristos cel Rastignit pentru pacatele noastre.

Biserica, la randul ei, se ingrijeste de sufletul nostru si de mantuirea noastra. Biserica se ingrijeste de induhovnicirea noastra prin duhovnicul ei, preotul, ne invata despre sensul vietii pamantesti si dobandirea vesniciei.

Nu am venit aici, pe pamant, sa mostenim colibe si stanci , munti si ape , mari si oceane, ci Dumnezeu ne-a daruit viata pentru a ne bucura de acestea si a avea grija de suflet , punand peste toate dragostea din noi.  Caci  daca pierdem dragostea ,        l-am pierdut pe Dumnezeu . Acestea de aici le vom lasa , dar dragostea o vom lua cu noi si vom lua si ura pe care am acumulat-o si n-am pararasit-o. Acum si atunci, ne vom face de ras inaintea oamenilor si a ingerilor , inaintea intregii zidiri.

Noi avem nevoie sa punem  multa evlavie si iubire in toate , incat din buzele noastre sa picure miere. Pentru aceasta trebuie sa incepem a face ascultare , care aceasta este : ”sa te scoti pe tine insuti din dragostea ta si sa-l pui pe Dumnezeu si pe cel de langa tine.” Prin aceasta ascultare incepem sa aflam multa odihna in noi si mai ales in rugaciune . Inima noastra trebuie sa arda de dragoste pentru Dumnezeu si Biserica Lui. Intre dragostea de Dumnezeu, de biserica Lui si  diavol, nu exista compromis. Ori il mananci tu , ori te mananca el pe tine. Pentru ca viata noastra, care este aici pe pamant, unica si irepetabila , este un dar de la Dumnezeu , care trebuie inteles ca o vietuire a sufletului in trup , pentru  care crestinul trebuie sa poarte de grija de amandoua , dar va acorda sufletului cea mai mare importanta, luptand pentru mantuirea lui.

Asadar , Biserica onoreaza crestinul cu titlu de membru , pe cel ce cauta sa isi salveze sufletul, pe cel ce iubeste pe Dumnezeu si pe semenul lui mai mult decat pe el insusi , pe cel ce iubeste cu adevarat Mireasa lui Hristos , care este Biserica, pe cel care auzind Cuvantul Evangheliei il implineste fara a judeca pe nimeni si nimic, folosind in tot timpul dragostea nemarginita , cea primita in dar de la Dumnezeu. A nu judeca aproapele este biruinta care lumineaza sufletul nostru , pentru ca ea ne salveaza sufletul de la judecata dreapta si  aspra a lui  Dumnezeu. Cel care nu judeca nu va fi judecat . ” Nu judecati , ca sa nu fiti judecati” ne adevereste cuvantul lui Dumnezeu.

Acum, aici, trebuie sa folosim ratiunea , un alt dar primit de la Dumnezeu si cu intelepciune sa parasim judecata aproapelui si raul care ne inconjoara si doreste sa salasluiasca in noi. Daca nu ne vom inteleptii , ne va parasi Harul si vom cadea din iubirea lui Dumnezeu. Iar dupa cadere , daca nu ne vom pocai si nu incetam a mai judeca si a ierta, atunci urmarile vor fi multe si urate . Patima se mareste , vine moartea si urmeaza iadul.

Mai bine sa suferim aici, asa cum si Sfantul Apostol Petru ne indeamana: ” In aceasta ati fost chemati fiindca si Hristos a suferit pentru voi si v-a lasat o pilda , ca sa calcati pe urmele Lui” ( 1 Petru 2,21). Dar daca este de trebuinta sa purtam crucea, sa o purtam cum a purtat-o si Hristos. Ca sa culegi rod mantuitor din suferinta , aceasta trebuie suportata pentru numele lui Iisus Hristos , pentru inmultirea dragostei , pentru adevar si pentru pacea ta launtrica.

Sufera, asadar , ocara si nu raspunde la rau cu rau! Sufera foamea in zilele postului, sufera oamenii porniti spre cearta si rautate , spre batjocura numelui tau , caci astfel de ” cruce ” este incununata de Dumnezeu. Tot in duhul lui Hristos sufera crestinul cand primeste toate necazurile , toate suferintele ce vin asupra lui cu rabdare , supunandu-se smerit voii lui Dumnezeu. Si Fiul Iisus Hristos in gradina Ghetismani  a Zis: ” Parinte! De este cu putinta , treaca de la Mine paharul acesta, dar faca-se voia Ta nu a Mea” ( Luca 22,42). Si noi trebuie sa ne rugam staruitor, ca si buni credinciosi, la Dumnezeu sa ne scape de boli , de lipsuri , de vrajmasi , de toate rautatile lumesti ,dar asa cum vrea El , faca-se voia Lui. Rabdarea este puterea uriasa care asigura biruinta in incercarile amare si tot rabdarea arvuneste meritul cel mare al purtarii crucii.

Toti cei ce rabda in biserica lui Hristos si ajuta la neajunsurile ei necesare , primesc cununa cerului , dragostea si mila lui Dumnezeu si intreaga sfintire a Lui. Si la rugaciunea Amvonului de la sfarsitul Sfinteii Liturghii cerem si ne rugam , spunand: ” Cel ce binecuvintezi pe cei ce te binecuvinteaza , Doamne, si Sfintesti pe cei ce nadajduiesc intru Tine , mantuieste poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta. Plinirea Bisericii Tale o pazeste; Sfinteste pe cei ce iubesc podoaba casei Tale ; Tu pe acestia ii preamareste cu dumnezeiasca putere a Ta; si nu ne lasa pe noi cei ce nadajduim intru Tine…”

Cei ce nadajduiesc in Dumnezeu si il iubesc , acestia sunt adevaratii membri ai Bisericii , pe care Dumnezeu ii preamareste pentru toate darurile lor. Pe unii dintre ei chiar ii pune in rolul de a chivernisi casa Lui. Cei ce sunt chemati sa faca parte din Consiliul Parohial , acestia sunt pilde pentru intreaga biserica , care infrumuseteaza ca niste flori chipul bisericii si al parohiei. Ei sunt chemati prin preot sa ajute la chivernisirea bisericii , la frumusetea ei , la trairea impreuna lucratoare cu preotul , spre marirea si impodobirea Sfantului Lacas.

Acesti credinciosi din cosiliu parohial,  trebuie sa participe regulat la viata bisericii si sa-si aduca aportul prin munca si sacrificiul propriu , impreuna cu toti ceilalti membri si credinciosi , pentru Lacasul Dumnezeiesc , pentru Sfantul Altar ca jertfa , ei fiind lumina credintei noastre in parohie , care ca niste faclii aprinse , lumineaza intreaga comunitate , indemnand si pe cei din jur sa-i urmeze.

Domnul Doctor Calin Pop, fiu duhovnicesc si membru al bisericii noastre, intr-una din discutiile noastre duhovnicesti  imi marturisea cu multa bucurie , ca medic, despre ce inseamna cuvantul membru , ca si medicina recunoaste prin definitia ei pe Creator, spunand: ” Corpul nostru este un templu frumos si inteligent , unde sufletul salasluieste de-a lungul vietii noastre. Fiecare element din corp , de fapt, depinde de toate celelalte si comunica mult unul cu celalalt. Ele se ajuta reciproc, in mod direct sau indirect , pentru ca sa tina tot organismul viu , in stare de functionare perfecta. Daca unul din ele nu functioneaza bine , toate celelalte sunt afectate intr-un fel sau altul. Daca organismul sufera si mintea va suferii.

Spunea domnul Doctor Pop , cu multa sensibilitate duhovniceasca , ca trebuie sa acordam o atentie deosebita fiecarui element din corpul nostru , sa il iubim si sa-l apreciem  cum se cuvine , pentru ca atunci vom avea o viata mai usoara si vom suferii mai putin.

Asadar , fiecare dintre noi ,depindem unul de celalalt si trebuie sa comunicam mult unul cu altul. Trebuie sa ne ajutam reciproc , pentru a tine viata noastra vie in comuniune  unul cu celalat si mai ales in viata parohiala , viata bisericii.

Daca unul dintre noi nu functioneaza bine , afectam intreaga parohie , afectam viata noastra spre mantuire. Daca un membru dintre noi sufera , toata comunitatea sufera atunci cand este cladita pe iubire. ” Aceasta este porunca Mea , ca sa va iubiti unul pe altul , precum  Eu v-am iubit pe voi . Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu o are , ca cineva sufletul sa-si puna pentru prieteni sai.” ( 15 Ioan 12-13) si ” Sa fiti unul catre altul buni,milostivi, iertand unul altuia , precum si Dumnezeu v-a iertat voua intru Hristos; Rascumparand vremea , ca zilele rele sunt” (4  Efeseni 12, 13- 5 – 16)

Privind si din punct  de vedere  matematic ,ni se arata,  prin definitia despre membru  ca : “Fiecare dinte cele doua parti ale unei ecuatii ,sunt separate prin semnul egalitatii” Ecuatia suntem noi, madularele ,iar aceasta trebuie rezolvata prin a lasa deoparte supararea si nemultumirea dintre noi , mai ales acolo unde  exista  comunitate, unde exista biserica. Nu putem parasi lacasul cel Sfant al lui Dumnezeu , pentru ca aici suntem egali . Iubirea noastra este marturisita  prin grija ce  o purtam Bisericii si  Lui, ca Fiu al lui Dumnezeu . Aceasta grija si iubire ne face pe toti egali in fata Lui. Ura , lipsa de traire impreuna cu Dumnezeu , clevetirea,  rautatea ne indeparteaza , ne separa de El ca neghina de grau, ca oile de capre, ca pamantul cel bun si roditor de cel arid. Si daca fugim in lume parasindu-l pe Dumnezeu, nu facem decat sa parasim si intreaga comunitate . In definitia cea lumeasca despre membru gasim scris  :” O persoana considerata ca fiind parte componenta a unei comunitati este membru.” Deci,daca  nu mai apartinem nici comunitatii noastre, ne facem straini de neam , de traditie si de biserica.

Asadar , revin  la cuvintele domnului Dr. Calin Pop care adauga spunandu-mi: “Corpul omenesc este construit intr-un mod deosebit de inteligent de Dumnezeu si eficient. El are diferite parti , organe si sisteme care impreuna functioneaza fara gres si in mod miraculos si inteligent este o singura unitate vie.” Deci ceva s-a intamplat cu noi , ceva nu mai lucreaza bine in noi , nu mai folosim ratiunea si inteligenta pe care Dumnezeu le- a  investit in noi.

Imi amintesc cu multa placere si bucurie si de doamna  Prof.Dr.  Universitar Simion, Medic la Spitalul Victor Babes din Bucuresti, care imi spunea:” Parinte, ceea ce fac , fac cu bucurie pentru cei bolnavi si suferinzi , pentru ca asa cum bunul Dumnezeu v-a dat dumneavoastra Har sa propovaduiti si sa va ingrijiti de sufletele oamenilor , si mie mi-a dat darul de a vindeca trupurile celor bolnavi si neputinciosi. Rasplata o astept in cer , dar il rog pe bunul Dumnezeu sa aiba grija de copiii mei.” Iata un adevarat crestin, un om al bisericii , un profesor dedicat la catedra si o sotie devota  casei. Oameni de genul acesta stiu sa-si poarte crucea , sa aiba grija de oameni si de biserica lui Dumnezeu.

Diaspora da sansa preotilor si credinciosilor sa implineasca cu adevarat aceasta porunca a iubirii de semeni , prin jertfa lor proprie, formand comunitatea si traind impreuna in biserica lui Hristos. Aici , ne-am adunat cu totii, cu voia lui Dumnezeu, din toate colturile tarii noastre Romanesti, vorbind aceeasi limba , fiind de acelasi neam, spre a trai mai bine , dar nu fara Dumnezeu , nu fara Biserica Lui pe care a ridicat-o prin jertfa Sa si ne-a lasat-o spre salvarea neamului nostru si a sufletelor noastre. Chiar daca acolo unde ne-am nascut, traditia locului este putin diferita , noi suntem toti botezati cu acelasi botez , am imbracat toti aceeasi haina a credintei  ”Cati in Hristos v-ati botezat in Hristos v-ati si imbracat” si ne-am impartasit si ne impartasim din acelasi Potir  cu acelasi Trup si Sange al Mantuitorului nostru Iisus Hristos , implinind porunca Lui : ” Aceasta sa o faceti intru pomenirea Mea , ca ori de cate ori veti manca painea aceasta si veti bea paharul acesta , moartea Mea veti vesti si invierea Mea veti marturisi”.

Noi , preotii Bisericii astazi, suntem priviti ca niste cersetori de membrii si de bani . Insa , noi , asa fiind considerati , ramanem in lucrarea poruncii lui Dumnezeu  si cautam sufletele care au parasit si s-au instrainat din neglijenta , din prea putina credinta , din indemnul diavolului , de Lacasul cel Sfant al Lui , de Biserica.Suntem cei care alergam dupa acele suflete ratacite , nehranite si fara de ajutor din jurul pastoratiei noastre. Este doar misiunea la care Iisus Hristos , Fiul lui Dumnezeu , ne-a lasat continuatorii alesilor Lui, Apostolii, cu porunca sa ne ingrijim de tot sufletul trist si impovorat , mangaindu-l , asa precum El a facut-o.

Noi preotii , credem in cuvintele Lui nemincinoase , in poruncile si promisiunile Lui, , In El, Iisus Hristos , Fiul lui Dumnezeu. Intotdeauna si eu ma mangai si ma intaresc cu aceste cuvinte:” Mie, celui mai mic decat toti , mi-a dat darul acesta a vesti intru neamuri bogatia lui Hristos cea neurmata.’ ‘( Efeseni3,8)”INDRAZNITI, EU AM BIRUIT !”

Cu acest indemn si la aceasta lupta este chemat preotul sa lucreze in biserica lui Hristos, ca un adevarat apostol si propovaduitor , implinind si propovaduind cuvintele Evangheliei la tot neamul si la tot poporul binecredincios . Cel ce refuza pe preot , refuza pe Hristos , cel ce uraste pe preot il uraste pe Hristos , cel ce rade de preot si-l neglijeaza , rade si-l batjocoraste pe Hristos , pentru ca el , preotul, este alesul, unsul si trimisul LUI. Iisus Hristos ne spune: ” Cel ce crede intru Mine si Biserica Mea , rauri de apa vie vor curge din pantecele lui. (7 Ioan 37-38); Fara de Mine nu puteti face nimic.” ( Ioan 15-5)

Sa devenim  deci o comunitate , o familie , un intreg , facandu-ne toti membri, madulare vii ale Bisericii lui Dumnezeu  pentru ca impreuna si numai impreuna , vom functiona in mod miraculos si vom arata lumii , ratiune , inteligenta , iubirea si darul primit de la Dumnezeu prin Taina Botezului , ca suntem o unitate vie si lucratoare in ogorul lui Dumnezeu, iar cuvintele Evangheliei Lui , sunt samanta aruncata pe un pamant bun si viu , aratandu-ne pe noi si prin noi ca suntem roada bucuriei si fiii mostenitori ai imparatiei Sale.

Preot Paroh

Florin Mihalache.

VIZITA PREA SFINTITULUI EPISCOP IRINEU

IUBITI CREDINCIOSI-IUBITI ROMANI,

Inceputul Noului An ne intampina cu bucurie aleasa a vizitei Prea Sfintitului Episcop Irineu , Episcop Vicar al Arhiepiscopiei noastre, in data de 29 Ianuarie 2011. In aceasta zi , Prea Sfintitul Irineu va oficia Sfanta Liturghie Arhiereasca, incepand cu ora 10:30.

Va invitam ,pe toti romanii din imprejurimile orasului Orlando ,sa veniti in aceasta zi de sambata 29 Ianuarie 2011,pentru a ne bucura impreuna de impartasirea binecuvantarilor Arhieresti a Prea Sfintitului Episcop Irineu, iar dupa savarsirea Sfintei Liturghii sa organizam o agapa crestina , aducand, fiecare dintre noi,bucate alese romanesti.

Va asteptam cu drag.

Preot Paroh Florin Mihalache

SFAT DUHOVNICESC

ORICE FACETI , CAUTATI SA AVETI BINECUVANTAREA LUI DUMNEZEU!

Cel mai important este , sa porneasca cineva de la binecuvantarea lui Dumnezeu in orice face. Omul , cand este drept , are pe Dumnezeu de partea lui ,si cand are si putina indrazneala la Dumnezeu , atunci face si minuni. Cand paseste cu Evanghelia , are drept la ajutorul Dumnezeiesc. Cand calatoreste cu Hristos, este calator insotit de Sfinti. Cum sa nu aibe drept la ajutorul Dumnezeiesc ? Toata temelia aici este. De aici incolo, sa nu se teama de nimic. Ceea ce are valoare, este sa se odihneasca Hristos , Maica Domnului si Sfintii in fiecare lucrare a noastra , iar Sfantul Duh se va odihni in noi. Sfantul Paisie spunea: ” Cinstea omului e mai pretioasa decat Cinstitul Lemn . Daca cineva nu este cinstit si are Cinstitul Lemn asupra sa, este ca si cum nu ar avea nimic. Iar daca altul nu are Cinstitul Lemn , dar daca e cinstit, primeste ajutorul Dumnezeiesc. Daca mai are si Cinstitul Lemn , atunci … este mult prea bogat.”

Nu porni in fiecare dimineata numai cu gandul sa te imbogatesti . Incearca cand te scoli, mai intai ,sa mergi sa privesti icoana din casa pe care o ai si nu stiu cat de mult o ingrijesti . Aprinde candela si multumeste-i lui Dumnezeu pentru ca iti ofera o noua zi . Cauta sa spui o rugaciune chiar pe fuga, atunci cand te speli , cand te imbraci , cand iti pregatesti cafeaua sau pachetul cu mancare , care te ajuta sa te hranesti trupeste mai in toata ziua pe care o cheltui spre un castig lumesc, de altfel necesar. In acelasi timp , gandeste-te ca si sufletul este gol si are nevoie de hrana.

Precum iti faci datoria fata de serviciu si de familie , fa-ti-o si de bun crestin. Cand te intorci acasa , vezi daca, candela inca mai arde ,sau daca inca nu ai aprins-o de dimineata de frica sa nu-ti ia casa foc , aprinde-o acum, caci ai sosit sanatos si multumeste-i lui Dumnezeu ca totul a decurs bine , nu ti s-a intamplat nimic , nu ai pierdut nimic, nici macar serviciul.

Acum , ca te-ai intors acasa si ai altceva de facut , incearca sa faci totul bineplacut inaintea lui Dumnezeu, ca nu cumva sa-l superi pe Dumnezeu .  Dupa o zi de osteneala, intoarce-te  in fata icoanei binecuvantate si multumeste pentru ziua pe  care ai petrecut-o, fara sa uiti de parintele Ceresc. Nu uita, ca la sfarsit de saptamana, in ziua odihnei , sa nu te odihnesti singur si acasa , precum ai facut intreaga saptamana , ci odihneste-te in Biserica lui Hristos, acolo unde te vei odihni pentru totdeauna. Cand pleci la Sfanta Biserica , nu pleca la ora 11 ca sa prinzi doar sfarsitul slujbei , ci mergi de dimineata asa cum mergi si la serviciu intreaga saptamana , pentru a trai minunata Liturghie impreuna cu Dumnezeu si cu Sfintii Lui,  si a-ti primi plata cuvenita . Nu te lasa amagit numai de plata materiala, ci cauta sa primesti mai mult pe cea spirituala.

Daca nu vei face toate acestea , atunci, trebuie sa-ti spun ca : ” America, unde ai ales sa traiesti , este numai sa te imbogatesti materialiceste si sa dai faliment duhovniceste”!

Pentru a nu uita , te rog sa citesti aceste randuri in fiecare zi.

Preotul tau Duhovnic.

Preot Paroh Florin Mihalache.

ADUNAREA GENERALA PAROHIALA-2011-

IUBITI CREDINCIOSI,

Astazi, 4 Ianuarie ,Preotul Paroh si Consiliul Parohial va invita sa participati in ziua de 6 Februarie,imediat dupa Sfanta Liturghie la Adunarea Generala Parohiala a Anului 2011. Toti credinciosii care au platit integral membria pe anul 2010 vor avea drep de vot.

Rugam pe toti romanii crestini ortodoxi, pe care Bunul Dumnezeu i-a binecuvantat sa locuiasca in aceste minunate locuri din imprejurimile orasului Orlando si care sunt buni crestini si iubitori de Biserica lui Hristos,sa se alature noua ,venind cu pace,cu bucurie si cu dorinta de a deveni si ei noi membri ai bisericii noastre.

Va asteptam pe toti ,cu multa dragoste si bucurie,pentru a implini impreuna cuvintele Sfantului Apostol Pavel: ”Fratilor, noi suntem Biserica Dumnezeului celui viu,precum Domnul a zis: ca voi locui in ei si voi umbla si voi fi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul Meu…… Eu va voi primi pe voi, si voi fi voua Tata si voi imi veti fi Mie fii si fiice.”

Asadar,trebuie lasata la o parte orice suparare pe care diavolul ne-a trimis-o spre dezbinarea si pierderea sufletului nostru, nemaiavand puterea de a ne iubi unul pe altul, savarsind porunca lui Dumnezeu de iubire, ci am ales sa ne uram unul pe altul,facand lucrarea si bucurie diavolului.

Tot in a doua Epistola catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel, gasim suferinta mai mare decat a noastra,dar indemn pe masura,punandu-l pe Dumnezeu mai presus de toate ,ca impaciuitor si legatura de iubire intre oameni:”Fratilor,nu voim ca voi sa nu stiti de necazul nostru,care ni s-a facut in Asia,ca peste masura ,peste puteri,am fost ingreuiati,incat numai nadajduiam sa mai scapam cu viata.Ci noi,in noi insine,ne socoteam ca osanditi la moarte,ca sa nu ne punem increderea in noi,ci in Dumnezeu,Cel ce inviaza pe cei morti,Care ne-a izbavit pe noi dintr-o moarte ca aceasta si ne izbaveste,si in Care nadajduim ca ne va mai izbavi, ajutandu-ne si voi cu rugaciunea voastra pentru noi,asa incat darul acesta facut noua ,prin rugaciunea multora ,sa fie prilej de mutumire,adusa de catre multi,pentru noi.”

Iubiti romani,la inceput de An Nou,sa facem voia Celui Nou Nascut si cuvintele acestea sa va fie imnul sau troparul vietii voastre,citindu-l sau cantandu-l, in toata vremea si-n tot locul,din suflet ,impartasindu-l si   altora:   ”Fratilor,roada  Duhului este: dragoste,bucurie,pace,indelunga-rabdare,bunatate,facere de bine , credinta, blandete, infranare, curatie;  impotriva unora ca acestea nu este lege. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus si- au rastignit trupul impreuna cu patimile si cu poftele lui. Daca traim cu Duhul, cu Duhul sa si umblam. Sa nu fim iubitori de marire desarta,intaratandu-ne unii pe altii si pizmuindu-ne intre noi. Fratilor,chiar daca va cadea cineva in vreo gresala, voi cei duhovnicesti indreptati-l pe unul ca acesta cu duhul blandetilor, luind seama la tine insuti,ca sa nu cazi si tu in ispita. Purtati-va sarcinile unii altora si asa veti plini legea lui Hristos.”  AMIN.

La Multi Ani!

Parintele paroh Florin Mihalache